INTERVIU: MAI BINE PREVENIȚI, DECÂT SĂ TRATAȚI!

Am absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca în 2012, desfășurându-mi ulterior activitatea ca medic rezident în cadrul Clinicii de Endocrinologie Cluj-Napoca (2013-2016), sub îndrumarea doamnei Prof. Dr. Carmen Georgescu, consolidându-mi totodată cunostințele în domeniu prin participarea la numeroase cursuri postuniversitare și manifestări știintifice naționale și internaționale.

În prezent sunt medic specialist endocrinolog, cu competență în ecografie endocrină, doctorand și asistent universitar asociat în cadrul Disciplinei de Endocriologie a Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Pe lângă activitatea didactică și implicarea în proiectele de cercetare din sfera endocrinologiei clinice și fundamentale, pun un accent deosebit pe relația medic-pacient, considerând că profesionalismul și empatia sunt prioritare în stabilirea unui diagnostic corect și în obținerea unor rezultate terapeutice excelente. În plus, pentru o bună informare a pacienților, am pus bazele platformei online de resurse medicale din domeniul endocrinologiei – www.endocrinopedia.info. 

Ariile mele de interes sunt reprezentate de: patologia hipotalamo-hipofiză, tiroidiană, suprarenaliană, neoplaziile endocrine multiple, tumorile neuroendocrine și afecțiunile endocrine la copil.

Ce anume v-a fascinat la ramura medicală a endocrinologiei?

Endocrinologia este fascinantă prin complexitatea sistemului neuro-endocrin și prin efectele pe care acesta le generează asupra întregului organism. în ciuda complexității acestuia, matematica din spatele mecanismelor de retrocontrol ale sistemului endocrin, fac din endocrinologie o specialitate logică, extrem de ușor de înteles. Pe parcursul perioadei de pregătire în rezidențiat m-au fascinat patologiile rare endocrine precum tumorile neuroendocrine, neoplaziile endocrine multiple, deficitele de creștere la copii și acromegalia. În momentul actual, endocrinologia este un domeniu care înca mă fascinează, acesta fiind motivul principal pentru care mă dedic studiului metabolomic și microbiomic în acromegalie, în cadrul cercetării mele doctorale.

Dintre afecţiunile sistemului endocrin, care este cea mai des întâlnită?

Cea mai frecventă patologie a sistemului endocrin este, cu siguranță, patologia tiroidiană. Și mă refer aici la patologia nodulară tiroidiană, tiroidita cronică autoimună și disfuncțiile tiroidiene (hiper- și hipotiroidismul).

De asemenea, tulburările de ciclu menstrual și infertilitatea sunt alte două manifestări care sunt prezente destul de frecvent la femeile tinere și care, în majoritatea cazurilor, au la baza o disfuncție endocrină (ovariană, tiroidiană, hipofizară sau suprarenaliană).

Care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să îi aducă pe oameni la dvs în cabinet?

• Simpla apariție a unei adenopatii nedureroase în regiunea cervicală, este considerată a fi un semnal de alarmă, putând demasca un cancer tiroidian. Probabilitatea acestui diagnostic crește la pacienții care asociază un nodul tiroidian și alte elemente de compresiune la nivel cervical precum: vocea răgușită, tulburările de deglutiție și dificultățile respiratorii;
• Un alt semnal de alarmă este reprezentat de deficitul de creștere la un copil, acesta putând fi datorat unei patologii hipofizare sau tiroidiene. În plus, un nou-născut care prezintă dificultăți de supt, somn prelungit, plâns răgușit, o respirație zgomotoasă și este extrem de liniștit poate atrage atenția asupra unui hipotiroidism congenital. Tratamentul acestei patologii trebuie inițiat cat mai precoce pentru a evita instalarea/agravarea retardului psiho-motor;
• Apariția caracterelor sexuale secundare – dezvoltarea glandei mamare, a pilozității axilo-pubiene și chiar instalarea menstruației la o fetiță sub vârsta de 8 ani, respectiv dezvoltarea organelor genitale externe și apariția pilozității axilo-pubiene la unui baiețel sub vârsta de 9 ani atrag atenția asupra unei pubertății precoce, fiind necesară o evaluare imediată a acestor copii;
• Cefaleea frontală sau retrooculară care crește în intensitate și care se ameliorează doar parțial la consumul de antiinflamatoare este înalt sugestivă pentru un sindrom tumoral hipofizar. Suspiciunea acestui diagnostic creste atunci când pacienții asociază tulburări de vedere – vedere dubla (diplopie) sau îngustarea laterală a câmpului vizual;
• Hipertensiunea arteriala instalată la un pacient tânăr (30-45 ani) atrage atenția asupra unei hipertensiuni de cauză endocrină, cel mai frecvent fiind implicată patologia suprarenaliană și tiroidiană. Acești pacienți necesită o diagnosticare și un tratament prompt, având în vedere complicațiile redutabile ale acesteia (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială etc);
• Lipsa instalării ciclului menstrual este un semnal de alarma ce are la bază o patologie hipofizară, ovariană sau o disgenezie gonadală. Este important de menționat că tulburările de ciclu menstrual (prelungirea sau scurtarea intervalului dintre menstruații, modificările fluxului menstrual etc.), scăderea libidoului și infertilitatea nu necesită doar o evaluare ginecologică. Evaluarea endocrinologică este întotdeauna necesară în aceste situații, având în vedere că marea majoritate a patologiilor endocrine stau la baza acestor manifestări;
• O fractura de fragilitate (aparută la traumatisme minime) care se instalează la o pacientă aflată în perioada de postmenopauză și nu numai, ridică suspiciunea osteoporozei. Osteoporoza apare cel mai frecvent din cauza deficitului estrogenic (în perioada de postmenopauză sau în urma histerectomiei totale pentru diverse patologii ginecologice). Însă osteoporoza poate apărea și în contextul altor boli endocrine precum hipertiroidismul, hipercorticismul, hiperparatiroidismul, fiind necesară astfel o evaluare în această direcție.

Recomandati controlul de rutina al tiroidei? Cat de des ar trebui sa aiba loc?

Da, cu siguranță recomand un control de rutină pentru patologia tiroidiană la un pacient asimptomatic, având în vedere că aproximativ 30-50% din populația generală prezintă cel puțin un nodul tiroidian. În ultimii ani, s-a constatat o creștere a incidenței nodulilor tiroidieni și mai ales a celor maligni, impunându-se o evaluare mai amănunțită a acestora. Însa dacă nodulul tiroidian este benign și nu este însoțit de o disfuncție tiroidiană este necesară doar monitorizare ecografică periodică a acestuia, la interval de 6 luni.

De asemenea, tiroidita Hashimoto la debut este în majoritatea cazurilor asimptomatică, însă ecografia tiroidiană și dozarea anticorpilor antitiroidieni pot stabili diagnosticul precoce, evitând-se astfel complicațiile bolii. În acest caz, pacientul va necesita o monitorizare în dinamică pentru a surprinde apariția hipotiroidismului sau, mai rar, a hipertiroidismului și a putea beneficia de un tratament prompt.

În cazul femeilor care iți doresc o sarcină, societățile medicale de endocrinologie și ginecologie nu au avizat un screening pentru evaluarea tiroidiei în cazul acestora. Insă o evaluare în acest sens se impune în următoarele situații:

• femei cu manifestări clinice de hipo- sau hipertiroidism;
• femei cunoscute cu patologie tiroidiana sau care au un istoric familial în acest sens;
• femei cu istoric de avort spontan sau naștere prematură;
• vârsta peste 30 ani; • femei diagnosticate cu infertilitate, diabet zaharat tip 1 sau obezitate;
• femei din zonele geografice cu deficit de iod.

Dacă ați putea face o singura recomandare tuturor pacienților dvs, care ar fi aceasta?

O recomandare universal-valabilă: Mai bine preveniți, decât să tratați!