Bronșiolita acută este o boală inflamatorie a căilor respiratorii inferioare, produsă cel mai frecvent de către un virus, în peste 90% din cazuri, constând în inflamația căilor aeriene de calibru mic. În cele mai multe cazuri, virusul sincitial respirator este responsabil de producerea infecției, însă aceasta mai poate fi produsă și de virusurile paragripale și gripale A și B, de adenovirusuri, de rhinovirusuri și, mai rar, de Mycoplasma pneumoniae.
Boala apare în special în primii 2 ani de viață, în lunile de iarnă și la începutul primăverii. Sub vârsta de 1 an simptomele sunt mai severe, chiar și la sugarii anterior sănătoși.
Alți factori care favorizează apariția bronșiolitei sunt:
– condițiile precare de viață
– neefectuarea imunizărilor curente
– expunerea la fumul de țigară
– alimentația artificială.
Formele severe de boală sunt determinate de factori ca: prematuritatea, malformațiile cardiace congenitale, imunodeficiențele, displazia bronhopulmonară, fibroza chistică.
Debutul bolii este precedat de contactul cu un copil mai mare sau cu un adult, care prezintă o boală respiratorie minoră. Ulterior, copilul dezvoltă prodromal manifestări specifice unei infecții de căi respiratorii superioare: obstrucție nazală, rinoree, febră moderată și lipsa poftei de mâncare. În cursul evoluției se mai adaugă: tusea emetizantă, expir prelungit, wheezing, disfonia (ragușeala), tahipnee (accelerarea respirației), tiraj intercostal, crize de apnee (oprirea respirației), dificultăți în alimentație.
Formele ușoare de bronșiolită acută nu necesită internare în spital, acestea putând fi tratate ambulator. Tratamentul presupune asigurarea unei hidratări adecvate care să compenseze pierderile de lichide, combaterea febrei prin administrarea de antitermice, aspirarea secrețiilor nazofaringiene și reevaluarea pediatrică a copilului în cazul agravării simptomelor.
Diagnosticul de bronșiolită acută se stabilește clinic, pe baza simptomelor, singura investigație necesară în majoritatea cazurilor fiind pulsoximetria (metoda noninvazivă ce masoară concentrația oxigenului în sânge). Tratamentul antibiotic are indicație doar în formele medii și severe care se complică cu o suprainfecție bacteriană dovedită prin investigații suplimentare: hemoleucograma, PCR, VSH, radiografie toracica. De asemenea, tratamentul cu bronhodilatatoare (Adrenalina) și glucocorticoizi, nu sunt recomandate de rutină, ci doar în formele medii/severe, fiind administrate doar în spital sub supraveghere medicală.
Un episod de bronșiolită acută se vindecă de obicei în 7-10 zile, însă tusea poate persista pana la 3 săptămâni.
Complicațiile ce pot apărea în contextul unei bronșiolite acute sunt reprezentate de:
– crizele de apnee
– insuficiența respiratorie acută
– suprainfectarea bacteriană (pneumonia/bronhopneumonia, otita medie)
– pneumotoraxul
– septicemia (foarte rar).
Pe termen lung, aproximativ 50% dintre copiii care au prezentat forme medii/severe de bronșiolită acută, care au necesitat internare în spital, dezvoltă wheezing recurent, inclusiv astm, sau bronșiolită obliteranta.
Ai nevoie de o consultație pentru copilul tău? Dr. Pintican Monica, medic specialist pediatrie, îți stă la dispoziție pentru consultații, atât la sediul Centrului Medical Medsan, cât și la domiciliu, în Cluj-Napoca, prin serviciul Medsan Mobil. Aici găsiți toate informațiile legate de servicii și tarife. Dacă doriți să faceți o programare, vă rugăm să ne contactați telefonic la 0264597603 / 0372714685 sau să completați formularul online de aici și vă sunăm noi pentru confirmare.